Fostul component al nationalei de juniori a Romaniei, Alexandru Ardelean, s-a decis de ceva vreme sa agate ghetele-n cui si sa treaca pe banca tehnica in calitate de antrenor, dar si de organizator de evenimente baschetbalistice. Desi este foarte tanar si putea continua inca multi ani activitatea ca sportiv de performanta, Alex a schimbat macazul, preferand sa se dedice formarii si perfectionarii tinerelor talente. Dornic sa intre “in paine” cat mai repede in noul sau “rol” si sa urce rapid pe treptele afirmarii sportive si ca antrenor, Alex a pus bazele Baschet Club Alpha Bucuresti, club care “are la baza ideea de educare si dezvoltare armonioasa a tineretului prin sport”, conform descrierii sale. Extrem de ambitios in noul sau proiect de viata, Alex a participat activ si in Programul National de Dezvoltare “Performbaschet, un pas inainte”, fiind apreciat pentru tenacitatea sa de ceilalti tehnicieni romani, cat si de antrenorii americani care au participat in programul initiat si sustinut de FR Baschet. De altfel, in urma colaborarii foarte bune cu antrenorul american Chris Dial la “Summercamp Performbaschet”, fiul fostului mare international roman Sorin Ardelean a fost invitat la inceputul acestei luni sa participe la celebrul “Nike Basketball Clinics” din Statele Unite, dar si sa sustina o tabara de pregatire pentru copii, “Take Charge Basketball Camp”. La intoarcerea in tara, Alex Ardelean a acceptat sa ne impartaseasca in cateva cuvinte din experienta traita peste Ocean.
 
“Am avut placerea ca, in perioada 04-14 mai, sa particip in SUA la unul din cele mai mari clinicuri de antrenori de baschet din lume, Nike Basketball Clinics, si totodata sa particip activ si la un camp de copii, Take Charge. Invitatia am primit-o de la antrenorul Chris Dial, dupa participarea mea la Performbaschet, caruia tin sa-i multumesc pentru oportunitatea oferita. A fost o experienta deosebita si am incercat in toata aceasta perioada sa fiu cat mai atent la organizare, dar si la detalii tehnico-tactice”, a subliniat Alex Ardelean.
“In SUA, totul porneste de la imagine. Profesionalismul este pretutindeni si totul este la scara mare. Companii de toate felurile folosesc sportivii pentru a vinde produsele lor iar sportivii se folosesc de structurile sportive, pentru a-si vinde imaginea. Sportul in America, pe langa faptul ca face multi bani pentru toata lumea, intareste ideia de comunitate iar apartenenta la un grup ii face pe americani sa devina  propriul motor al vietii sportive, ca suporteri si fani, ca imagine si media, si ca finantatori si consumatori. Nu este de mirare ca, din moment ce sportivii de mare performanta sunt omniprezenti in viata cotidiana, prin reclame si obiecte personalizate cu imaginea lor, majoritatea copiilor sunt foarte interesati in sport. Au exemple si asta conteaza enorm”, a continuat tanarul antrenor.
“Campul pe care l-am sustinut, Take Charge, a avut ca target copii cu varste intre 11-13 ani si 13-16 ani. Acoperind aceste grupe de varsta am putut sa trag cateva concluzii in legatura cu sistemul american. Americanii, genetic, nu sunt superiori romanilor si pentru fiecare atlet innascut sunt inca 100 care nu ar putea juca peste un anumit nivel. Acest procentaj este valabil indiferent de rasa, desi trebuie specificat ca cei de culoare tind sa aiba varfurile mai atletice inca de la o varsta frageda. Deoarece baschetul este atat de popular, multi tineri stiu deja regulile si au multe alte deprinderi utile dobandite prin imitare si asimilare. Ca tot vorbeam mai devreme de exemple! Acest lucru este insa, o sabie cu doua taisuri, deoarece, desi pornesc cu unele cunostinte de baza, ca orientare in spatiu si regulile jocului, dupa o anumita varsta multi raman cu deprinderi defectuase deoarece au sarit peste cativa pasi importanti, ai abecedarului”, a mai punctat Alex. “Saltul cel mai mare pe care il are un sportiv din SUA este, insa, la liceu, unde se implica intr-unul dintre diversele sporturi practicate in scoala la care invata. Cu asta in minte, as vrea sa vorbesc putin si despre organizarea liceelor. Fiecare scoala are un director sportiv care supervizeaza toate disciplinele practicate. Apoi, coborand pe scara ierarhica, fiecare disciplina are un coordonator care este implicit si antrenor principal. Fiecare disciplina poate avea mai multi antrenori secunzi, in functie de buget si performantele sportului respectiv in cadrul scolii. Sistemul competitional este organizat in functie de locatie, de dimensiunea scolii (nr. de elevi) si de tipul de scoala, mai precis privata sau publica. Scolile publice tind sa aiba mai multi copii, insa deoarece repartizarea in aceste scoli este zonala, nu garanteaza o selectie de calitate. Selectia la nivel de scoala privata este complet diferita fata de cea a scolii publice. Daca un liceu prezinta performante considerabile la o anumita disciplina sportiva, multi parinti isi vor indrepta copiii talentati sau interesati in acel sport, spre structura care  le va oferi sansa de a progresa cat mai mult. In consecinta, numarul de copii este mai mic, insa selectia este garantata si specifica”, a tinut sa sublinieze antrenorul secund al lotului national U16, masculin, al Romaniei. “Prima mare diferenta dintre Romania si SUA este atitudinea fata de sport. De la o varsta frageda ei sunt implicati in mai multe programe sportive. Adultii sunt la curent cu reusitele tuturor echipelor din statul lor, uneori chiar national, incepand de la nivel de seniori, pana la liceu. Comunitatea este prezenta la meciurile echipelor si ajuta activ prin implicare, donatii sau voluntariat, liceul favorit. Dupa ce tanarul iese din liceu, el va avea, in functie de performante, mai multe oferte de la diverse colegii-universitati. Am avut ocazia sa particip la cateva antrenamente demonstrative ale antrenorilor din acest program, in cadrul Nike Basketball Clinics. Campul, devenit traditional, gazduieste cativa din antrenorii fruntasi la nivel de colegiu. Spre deosebire de liceu, aici accentul se pune pe partea tactica. Pe langa cateva principii de baza, pe care toti antrenorii le cunosc, schemele si principiile de baza care diferentiaza un colegiu de altul sunt adaptate la jucatorii din lotul fiecaruia. Cate colegii sunt, atatea principii, reguli si tendinte. Fiecare antrenor intelege foarte bine ce stil de joc vrea sa adopte in teren si alaturi de staff, lucreaza pentru a implementa aceste lucruri. Ei stiu cate puncte este ideal sa marcheze ambele echipe cumulat pentru a-si impune ritmul de joc dorit si stiu ce aparare sau atac ii favorizeaza cel mai mult. Pe langa sistemele de joc, un lucru care sare in ochi este recrutarea la acest nivel. Deoarece, accentul se pune pe tactica, sunt cautati jucatorii cu un bagaj de cunostinte ridicat si cu o tehnica buna. Odata ce acesti jucatori intra in colegiu, sunt introdusi in sistem prin antrenamente tactice si multe vizionari de inregistrari cu sistemele echipei si ale competitiei zonale. Dupa un an obligatoriu petrecut in colegiu, jucatorii se pot inscrie in draft-ul NBA”, a mai punctat Alex Ardelean.
La final, fostul international roman a dorit sa concluzioneze: “In incheiere, as vrea sa fac o nota personala si sa spun ca am fost prezent la primul meci al echipei San Antonio Spurs din runda a doua a Play-off-ului impotriva echipei Portland Trailblazers. Am simtit pe propria piele cum se transforma sportul atunci cand ai mii de fani care te sustin. Daca ar fi sa luam un exemplu, cred ca ar fi profesionalismul si sportul ca un creator de comunitate!”

FOTO - Alexandru Ardelean alaturi de copii care au participat la "Take Charge Basketball Camp".