Esti cea mai experimentata jucatoare din lot, pentru tine fiind al patrulea Eurobasket Women din cariera. Ce ne poti spune despre nivelul acestei competitii si despre cum poate influenta ea cariera unei jucatoare?

Pentru mine asta ar fi al cincilea turneu final major, daca includem si europeanul de tineret din Slovacia, unde am luat medalie de bronz. In primul rand, ca sa ajungi la un campionat european cu echipa nationala este o mandrie pentru orice jucatoare, iar nivelul, se stie, este unul de top. Este locul unde orice jucatoare profesionista isi doreste sa ajunga. Se stie ca echipa nationala este o rampa de lansare pentru jucatoare, insa nimic nu este posibil fara multa munca si o viata de profesionist!

Simti ca mai tinerele tale colege sunt conectate la miza evenimentului? Ce te motiveaza pe tine, la 35 de ani, intr-o asemenea competitie?

Am incredere in colegele mele si in intreaga echipa, ca de altfel si in intreaga Romanie ca vom fi conectati la maxim la acest eveniment extrem de important gazduit de noi si Ungaria. Cum am mai spus, e o mandrie pentru orice jucatoare sa ajunga la campionatul european, iar eu ma numar printre aceste jucatoare. Faptul ca reprezint Romania este o motivatie in plus pentru mine, dincolo de faptul ca iubesc ceea ce fac. Am curajul sa spun ca ii multumesc Romaniei ca mi-a oferit sansa de a participa la aceasta competitie de nivel inalt!

Cum evaluezi, realist, sansele Romaniei in Grupa A?

Chiar sunt optimista si, sincer, cred ca avem sanse mari sa trecem de faza initiala, chiar daca avem o grupa grea. Sa nu uitam, insa, ca la acest nivel nimic nu este usor!

Cum simti atmosfera la lot, colegele, stafful tehnic si care crezi ca pot fi punctele tari ale nationalei Romaniei?

Atmosfera este una placuta, dar in acelasi timp oarecum apasatoare, grea. Asta pentru ca suntem constienti cu totii ca trebuie sa muncim pentru a avea rezultate. Nu ne plangem.... este ceea ce iubim sa facem. Punctul nostru forte cred ca va fi ECHIPA, chiar daca avem si jucatoare capabile sa faca diferenta intr-un meci.

Jucati la Timisoara, orasul tau natal. Ce mesaj transmiti iubitorilor baschetului din Timisoara?

Da, ma bucur enorm ca joc din nou in Timisoara, orasul meu natal, locul unde am inceput sa practic acest sport minunat, alaturi de doi profesori inimosi, Bogdana Diaconescu-Gal si Constantin Wunch. Ei mi-au aratat calea spre ceea ce sunt azi si, pe aceasta cale, le multumesc si le transmit ca ma mandresc cu ei! Astept ca publicul timisorean si toti iubitorii de baschet din Romania sa vina alaturi de noi, sa ne incurajeze si, impreuna, sa facem lucruri frumoase pentru Romania! Avem nevoie de al 6-lea jucator pe teren iar eu stiu ca in Timisoara se face spectacol la un meci de baschet! Sa nu uitam ca "Banatu-i fruncea"!