Astazi se implinesc noua ani de la tragica disparitie prematura a legendarului Antonio Alexe, fost capitan al reprezentativei masculine de baschet a Romaniei. An de an, pe 21 ianuarie, familia baschetului romanesc varsa o lacrima pentru Toni si-si aduce aminte cu regret de tragedia petrecuta pe DN1, in 2005. Atunci, intr-o fractiune de secunda blestemata, Toni ne-a parasit si a plecat sa joace baschet intre ingeri. Ironia sortii a fost ca tragedia s-a petrecut la doar cateva ore dupa ce fostul numar “9” si-a condus echipa, CSU Ploiesti, spre Final Four-ul unei cupe europene, provocand o adevarata fiesta in oras. In baschet, ca si in viata, o fractiune de secunda poate decide soarta unui meci, a unei calificari sau a unui trofeu. Ploiestenii au obtinut atunci accesul in  faza finala a FIBA Europe Cup. Din pacate, insa, drumul spre singurul trofeu european al baschetului romanesc intr-o competitie intercluburi ramane “pavat” cu un sacrificiu urias.

21 ianuarie ramane o zi de doliu pentru baschetul romanesc, iar fiecare zi fara Toni insemna durere si suferinta in sufletele celor care l-au cunoscut, apreciat si iubit!
 
Antonio Alexe s-a nascut pe 21 decembrie 1969, la Constanta. Pasiunea si dragostea pentru sport a mostenit-o de la tatal sau, fost fotbalist. De mic, Toni si-a insotit mereu tatal pe terenurile de sport, la fotbal, handbal, volei sau rugby. Mama lui Toni isi aduce aminte cu nostalgie ca intr-o zi, prin 1976, invatatoarea i-a spus: „Duceti-l undeva, ca are atata energie incat nu poate sta linistit 50 de minute!“. Astfel, la numai opt ani, joaca s-a transformat pentru micutul Toni in ceva mult mai serios. „A incercat mai multe sporturi, pana cand a decis ca-i place cel mai mult baschetul”, povesteste mama celui care a fost declarat de patru ori cel mai valoros jucator din Divizia A. Dupa ce a inceput sa urce pe treptele afirmarii sportive, cu sprijinul antrenorului Hondrila Martisor, Toni s-a transferat de la Constanta la Dinamo Oradea, unde antrenorul Dan Berceanu l-a aruncat “in gropa cu lei” din Divizia A. Si n-a dezamagit nici o clipa, reusind sa se impuna rapid prin ambitie, talent si tenacitate. De altfel, toti cei care l-au cunoscut isi aduc aminte de Toni ca era “bolnav” dupa baschet. Iar sotia lui, Lia, isi aminteste: “Cand il intrebai pe Toni ce face, raspundea simplu si sec: baschet!". Dupa Oradea, parcursul sportiv continua la Szolnoki Olaj (Ungaria, 1995-1998), Sopron (Ungaria, 1999-2000), West Petrom Arad (2000-2002), Falco Szombathely (Ungaria, 2002-2003) si CSU Ploiesti (2003-2005).

In seara zilei de 20 ianuarie 2005, in Sala Sporturilor “Olimpia” din Ploiesti fanii scandau: “Toni, Toni!”. Atent la miscarile adversarului, capitanul jongleaza la mijlocul terenului cu mingea si cauta cu privirea tabela de marcaj. Secundele se scurg greu. Trei... Doi... Unu... Victorie! Un suras ii lumineaza fata, in vreme ce tribunele-i scandeaza numele. CSU Ploiesti a castigat o noua disputa si s-a calificat in Final Four, o mare parte din reusita datorandu-i-se numarului “9”: Antonio Alexe. Cateva ore mai tarziu, un telefon anunta tragedia petrecuta la intrarea in Sinaia, in dreptul bornei ce indica kilometrul 120 pe DN1. In ciuda eforturilor disperate ale medicilor, Toni ne-a parasit….

Ca o recunoastere a valorii sale, FIBA-Europe l-a inclus pe fostul capitan al Nationalei Romaniei in galeria “Hall of Fame” a Batranului Continent, unde numele lui Antonio Alexe s-a alaturat unor colegi de generatie, Gheorghe Muresan si Constantin Popa. Un trio care ramane in istoria baschetului romanesc cu doua rezultate de exceptie: locul IV la Campionatul European de junior din 1990 si locul V la Campionatul Mondial de tineret din 1991.
 
NU TE VOM UITA NICIODATA! DORMI IN PACE, TONI!

FOTO: Prosport