Hristu Sapera. 30 de ani. 190 cm. 98 kg. Fara antecedente penale. Antrenor. “Condamnat” in 2011 sa evolueze in finala mondialului de 1X1 de la Alcatraz.
Antrenorul-jucator Hristu Sapera a pasit zilele trecute pe urmele faimosilor Al Capone, George "Machine Gun" Kelly, Bumpy Johnson sau Alvin "Creepy" Karpis. Nu va speriati! Hristu nu a comis vreo faradelege ci a reprezentat Romania in finala Campionatului Mondial “Red Bull – King of the Rock” de baschet 1X1. Intrecere gazduita de celebra inchisoare Alcatraz, la sfarsitul lunii septembrie. De altfel, a fost pentru prima data cand baschetul a fost jucat din nou pe betonul legendarei inchisori de cand detinutii au parasit penitenciarul in urma cu mai mult de 50 de ani. Evenimentul organizat pe “Insula Pelicanilor”, cum s-ar traduce Alcatraz, a adus fata in fata cei mai buni 64 de jucatori din 13 tari. “Obligati” timp de mai multe ore sa faca fata unor provocari terifiante. Sa se lupte cu adversarii, sa faca fata temperaturilor scazute si terenurilor din beton uzat in incercarea de a obtine mult ravnitul trofeu. Din pacate, jucatorul nostru a a avut ghinion si a concurat impotriva unuia dintre cei mai buni baschetbalisti de peste Ocean. Dupa o lupta sportiva intensa, Hristu a fost eliminat din primul tur de americanul Olushala Ajanuku din Atlanta, Georgia. In prelungiri!
In opinia interlocutorului nostru, competitia a fost solicitanta, jocurile desfasurandu-se pe patru terenuri. Fara oprire. In fata unui grup select de invitati, care i-au aclamat si incurajat pe sportivi de pe scaunele aflate in spatele gratiilor din celule. Dar mai multe detalii despre “Experienta Alcatraz” va prezenta chiar Hristu Sapera in randurile care urmeaza, intr-un interviu neconventional, fara intrebari, retusuri sau alte interventii, acordat exclusiv pentru site-ul Federatiei Romane de Baschet.
@ Experienta unica
“Pentru mine a fost ceva nou si interesant avand in vedere ca a fost prima experienta de acest gen in Statele Unite ale Americii. Am putut sa vad si sa inteleg ce inseamna baschetul peste Ocean si de ce acolo este patria baschetului. Absolut totul, din momentul in care am ajuns la aeroport si pana dupa terminarea competitiei, a fost extrem de bine pus la punct. Extrem de organizat. Pina la cele mai mici detalii. Nimic nu a scapat din vederi organizatorilor. Am vazut atentia care se da unui astfel de turneu. Atentia pe care americanii o dau sportilor in general, toata partea de marketing si de mediatizare a evenimentului fiind impresionante. Am mai participat la diverse turnee internationale, sub egida FIBA sau a altor federatii, dar ce am vazut la Alcatraz a depasit asteptarile mele. A fost o experienta unica...”
@ Toata lumea stia ca vom juca baschet in puscarie!
“Mediatizarea in oras era extraordinara. Existau afise, panouri, toata lumea stia ca se joaca baschet in Alcatraz. Stiau de concursul de acolo. Ne recunoastea lumea si datorita echipamentelor pe care le-am primit. Am acordat o multime de interviuri intr-o perioada foarte scurta de timp. A fost impresionant cum spectacol baschetbalistic era pe primul loc, iar tot concursul era subordonat foarte strict transmisiei TV. Totul trebuia sa se incadreze in limitele alocate. Exista un timing pe care toti trebuia sa-l respectam. Practic te grabeau sa te incalzesti, iar atunci cand trebuia sa inceapa meciul in care am evoluat am fost apostrofat ca am depasit cu doar cateva secunde timpul de start.“
@ Era atat de frig, incat mingea nu sarea...
“In Alcatraz este un mediu foarte dur. Din cauza frigului, a vantului si a umezelii provocate de apropierea oceanului. Realmente este un mediu foarte dur de trait. Ce sa mai spun de jucat baschet!? In ziua turneului am avut mare noroc. A fost o zi mai calduroasa. In ziua premergatoare insa, am fost acolo sa realizam un material promotional pentru televiziune. Era extraordinar de frig. Atat de frig, incat mingea nu sarea cum trebuie. Panourile erau normale. Specifice jocului de baschet outdoor. Mai putin bitumul inchisorii. Era unul marcat de timp. Foarte vechi, pe care au jucat baschet si criminalii care au fost intemnitati acolo. Interesant este ca inainte sa fie inchisa inchisoarea Alcatraz, se votase ca baschetul sa fie sportul practicat in curte de infractori.”
@ Prelungiri fara aer
Ca experienta, pentru mine a fost mai important ca am ajuns la acest turneu. Nu cum o sa joc sau ce loc voi ocupa in curtea Alcatraz. Adversarii erau foarte mari. Foarte puternici. Se bazau foarte mult pe un joc fizic. Pe contact permanent. Din acest punct de vedere mi s-a potrivit acest tip de turneu. Problema a fost ca in ultimele doua luni nu m-am antrenat din cauza unei accidentari la spate. Lucrul acesta s-a resimtit in jocul meu. Nu am avut energia si oxigenul necesare ca sa duc la bun sfarsit un meci intreg. Stiu ca pare foarte putin sa evoluezi cinci minute... Dar nu este deloc asa. In regimul acela de forta si viteza... Am avut, insa, ghinion la imperechere. Cred ca am picat cu un adversar foarte bun: castigatorul din Atlanta. Castigase finala de-acolo cu 11-0...
Am inceput bine si am condus jocul. Cu 20 de secunde inainte de final aveam un avantaj de doua puncte. N-am mai putut sa pastrez rezultatul. Am cazut fizic si n-am reusit nici macar sa-l plachez. Daca ajungeam sa fac fault, se scurgea timpul si poate mergeam in faza urmatoare. Pina la urma, insa, m-a egalat si asa am intrat in prelungiri. A fost inuman. Fizic n-am mai putut...
@ File de istorie
Este o mica insula in apropierea metropolei San Francisco, pe coasta de Vest a SUA. Se ajunge acolo pe apa sau prin aer. Cu barca sau cu elicopterul. Este principalul motiv pentru care SUA au construit penitenciarul acolo. Ca infractorii sa nu poata avea contact cu lumea. Si nici sa poata evada... Totusi, este situata destul de aproape de tarm. De pe insula se vede orasul. Iar ca suprafata, nu este deloc foarte mare... In prezent, singurul marcaj din inchisoare este Indians Welcome. Un marcaj foarte mare, vechi, pe care-l vezi de la intrare.
Dupa cum se stie, nimeni nu a evadat din Alcatraz! Cel putin asa se spune oficial. De-a lungul istoriei, exista doar trei detinuti carora nu li s-au gasit corpurile. Logic, pare a fi demonstrat ca au murit inecati. Pentru ca principala lor bariera este oceanul. In zona apa este foarte foarte rece, involburata, iar curentii sunt foarte foarte puternici.
@ Muzica in celule
In corpul unde se gasesc celulele bantuie multe legende. Celulele au niste gemulete foarte mici de unde se putea vedea San Francisco. Ne povesteau cei de acolo ca in noptile de revelion daca batea vantul detinutii puteau auzi muzica, oamenii, petrecerile, de peste apa. A fost impresionat... Insula Alcatraz a fost inchisa din 1963 si a devenit un parc national al Statelor Unite ale Americii.
@ Micul Shaq a luat trofeul
Castigatorul concursului “Red Bull – King of the Rock”, Hugh “Baby Shaq” Jones, este o legenda a streetball-ului din Washington, care a facut parte din echipa AND 1 Mix Tape Tour. Un atlet. Foarte puternic fizic. L-a intalnit in ultimul act pe Lance Perique, din LA. Infruntarea finala a fost stransa doar pina la un moment dat, cind “Baby Shaq” s-a dezlantuit, i-a luat fata adversarului sau si nu s-a mai uitat in urma, castigand jocul cu un scor ce nu lasa loc altor comentarii: 18-9.
@ Petrecere dupa miezul noptii
O data cu scurgerea timpului, noapte a invaluit Alcatraz. Sub lumina reflectoarelor, cei mai buni sportivi si-au disputat trofeul. Incurajati de public, dar si de cei care pina nu cu putin timp in urma asudasera pe teren. Cand luminile s-au stins, petrecerea s-a mutat in San Francisco. Au ramas in urma doar vocile ce bantuiau coridoarele... In oras s-a declansat fiesta. O petrecere de final, dedicata celor care au participat la “Red Bull - King of the Rock”. Din nefericire, a durat foarte putin. In California barurile se inchid pe la ora 02:00. Iar noi am terminat competitia putin dupa miezul noptii.
@ Sapera a ales titlul interviului
Daca ar fi sa aleg titlul, cred ca “Un roman la Alcatraz” se potriveste perfect. Pentru mine a fost ceva de vis. A fost un lucru deosebit, avand in vedere ca sunt printre putinii oameni care pot spune ca au jucat baschet in Alcatraz.
@ Regulile din Alcatraz
Atat calificarile, cat si finala din Alcatraz, au urmat un concept in care jucatorii s-au infruntat unu la unu pe un teren de baschet in aer liber, folosind metoda de eliminare dintr-un singur joc. Meciurile au durat cate cinci minute si au fost supuse regulamentelor din baschetul profesionist. Jucatorii au fost obligati sa joace inteligent, tinand cont de faptul ca acumnularea a cinci faulturi insemna automat descalificarea. Dupa fiecare joc, invinsul parasea terenul iar castigatorul ramanea in curte si facea cunostinta cu urmatorul adversar.
Carte de vizita:
Nume: Hristu Sapera
Data nasterii: 18 decembrie 1980
Functie: cel mai tanar antrenor principal din Divizia A. Pregateste echipa CSM Bucuresti
Palmares: Castigatorul primei editii “World Children’s Games” ca antrenor al selectionatei U14 a Romaniei de 3X3.
Participant ca antrenor al echipei U18 a Romaniei la prima editie a Campionatului Mondial de baschet 3X3 de la Rimini.
Foto & video: Red Bull